Lista de probleme 20

După ce Ionuț a învățat despre algoritmul lui Kadane își pune următoarea întrebare: se dă N și K apoi un vector cu N elemente, din acest vector care este suma maximă a unei secvențe (elemente adiacente) de lungime cel puțin K. A zis să vă întrebe pe voi cum se face.

În grădina lui Macarie există un șir de N morcovi, numerotați de la 1 la N. Ca să știe unde sunt plantați, Macarie a făcut câte o grămăjoară de pământ în dreptul fiecărui morcov și a notat înălțimea fiecăreia exprimată în centimetri. Astfel morcovul i are în dreptul său o grămăjoară de pământ cu înălțimea de h[i] centimetri. Ajutați-l pe Macarie să identifice înălțimea grămăjoarei celui mai tentant morcov, pentru mai multe intervale date, după efectuarea tuturor modificărilor realizate de cârtiță.

Ian este un copil pasionat de muzică, așa că părinții săi i-au cumpărat de ziua lui un pian. Pianul lui Ian este mai special, acesta are N clape. Întrucât pianul nu este nou, clapele se mișcă mai greu, astfel apăsarea celei de-a i-a clape durează t[i] secunde. Deoarece Ian este foarte nerăbdător, s-a hotarât să repare clapele pianului pentru ca apăsarea unei clape să fie cât mai rapidă. Acesta poate selecta două clape vecine i și i+1 ce necesită t[i], respectiv t[i+1] secunde pentru a fi apăsate și le lustruiește. În urma lustruirii, cele două clape vor necesita doar cmmdc(t[i],t[i+1]) secunde pentru apăsarea fiecăreia. Practic, o operație va efectua următoarea transformare asupra clapelor: t[i] = t[i + 1] = cmmdc(t[i], t[i+1]).

• Cerința 1: Ian vrea să facă un riff (adică să apese fiecare clapă o singură dată) și vrea să știe care ar fi durata de timp a unui riff pe pianul lustruit.
• Cerința 2: Pentru că Ian nu are timp de pierdut cu lustruitul, acesta vrea o listă de instrucțiuni de lungime minimă asfel încât dupa efectuarea instrucțiunilor pianul să fie lustruit.

Se dă un șir (a[1], a[2], ..., a[n]) de numere naturale cuprinse între 1 și n. Se dau de asemenea Q interogări, fiecare prin două numere x, y: dacă s-ar ordona a[x], a[x+1], ..., a[y], se obține sau nu o secvență de numere consecutive? (De exemplu, 5,3,6,4 dacă e ordonată se obține 3,4,5,6, care este o secvență de numere consecutive). Dându-se Q întrebări, să se răspundă la acestea. La fiecare interogare, dacă prin sortare se obține o secvență de numere consecutive veți afișa valoarea 1, iar în caz contrar veți afișa valoarea 0.

RAU-Gigel și-a descoperit o nouă pasiune: graffiti-ul. El simte o nevoie din ce în ce mai puternică de a-și manifesta spiritul artistic, de a exersa, de a explora, și de a încerca noi și noi tehnici … și pentru asta are nevoie de spațiu.

Făcând o incursiune prin cartier, RAU-Gigel descoperă un depou părăsit împrejmuit de un gard format din plăci de beton de lățimi și înălțimi diferite, dispuse în linie continuă. „O pânză imaculată” se gândește el. Și începe să măsoare plăcile de beton, una câte una, cu gândul ca odată ajuns acasă, să schițeze următoarea sa creație artistică.

El vrea să aleagă câteva plăci de beton alăturate și pe dreptunghiul maximal delimitat de acestea, să își făurească creația. Care este suprafața maximă de desenare ? Ajutați-l pe RAU-Gigel să facă mai multe simulări.

Se dă un vector cu n elemente, numere naturale. Fie două numere x și y, cu proprietatea că 1 ≤ x, y ≤ n. Scrieți un program care răspunde la m întrebări de tipul “Care este elementul minim din intervalul [x, y]?”.

Odată cu primăvara a sosit şi recrutarea comisiilor, iar asemenea ghioceilor, abuzurile răsar pretutindeni pentru a prevesti acest fapt.

Astăzi dorim să recrutăm o comisie dintr-un şir de N oameni găsiţi aleator pe stradă în timp ce stăteau la o coadă. Fiecare dintre cei N oameni are un număr minim de oameni pe care comisia trebuie să-l întrunească pentru ca persoana respectivă să accepte participarea. De-asemenea, am atribuit fiecărei persoane, într-un mod subiectiv şi profund discriminatoriu, un grad de risc. Cu cât acest grad de risc este mai mare, cu atât mai mult rău poate face persoana respectivă comisiei, fie că este vorba de încălcat confidenţialitatea subiectelor, sustragerea echipamentului tehnic sau agresarea verbală sau/şi fizică a altor membri ai comisiei.

Fiindcă persoanele au fost găsite stând la coadă şi oricum nu voiam să ne agităm să-i ordonăm în vreun fel, este necesar ca întreaga comisie să formeze o subsecvenţă continuă a cozii. Ştiind acest lucru, dorim să găsim o comisie validă de risc total minim.

Se dă un șir de N numere întregi. Să se afle numărul de subsecvențe ale șirului pentru care diferența dintre elementul lor de valoare maximă și cel de valoare minima este mai mica sau egală decât un număr întreg T dat.

Se dă un vector indexat de la 1 cu n elemente numere naturale. Să se răspundă la q întrebări de forma x y, cu semnificația: “Care este cel mai mare divizor comun al elementelor cu indici cuprinși între x și y, inclusiv?”

Se dă un șir V cu N valori naturale nenule, memorate pe poziții consecutive începând cu poziția 1. Notăm cu S următoarea secvență de cod aplicată asupra sa:

(C/C++)
maxim = 0;
rep = 0;
for(i = 1; i <= N; i++)
	if(V[i] > maxim)
		maxim = V[i];
	else
		if(V[i] == maxim)
			rep++;

Considerăm operația de eliminare din V a elementului de pe o anumită poziție dată P. În urma operației de eliminare elementele de pe pozițiile P + 1, P + 2, ..., N ajung pe o poziție cu 1 mai mică iar N scade cu 1.

Dându-se mai multe operații de eliminare(independente una de alta, adică fiecare se aplică asupra șirului inițial, nu după operația anterioară), să se determine valoarea variabilei rep dacă am aplica secvența S asupra șirului obținut după fiecare operație de eliminare.