Lista de probleme 6

Să se determine, dacă este posibil, un șir de piese de domino care respectă o anumită regulă.

Fiul risipitor primeşte de ziua lui o sumă de S lei. Începând din acea zi (considerată ca ziua 1) în fiecare zi se întâmplă unul dintre următoarele evenimente:

• Dacă S dă restul 0 la împărtirea cu 3 atunci el cheltuie două treimi din sumă.
• Dacă S dă restul 1 la împărtirea cu 3 atunci el primeşte 3A+2 lei de la tata.
• Dacă S dă restul 2 la împărtirea cu 3 atunci el primeşte 3B+1 lei de la mama.

Cunoscându-se S – suma iniţiala, A, B – numere cu semnificaţia din enunţ să se determine primele două zile în ordine cronologică în care fiul risipitor va avea aceeaşi sumă precum şi suma respectivă.

Numim listă un sir de numere naturale. Avem la dispoziţie mai multe liste aşezate, în ordine, una sub alta. Spunem că două liste L1 şi L2 sunt vecine dacă L1 este imediat deasupra lui L2, sau dacă L2 este imediat deasupra lui L1. Oricare două liste vecine L1 şi L2 pot fi unificate dacă ele au cel puţin un element comun. Prin unificare, noua listă va avea ca elemente toate elementele din L1 la care se adaugă toate elementele din L2. Listele L1 şi L2 vor dispărea şi în locul lor va apărea noua listă.

Determinaţi numărul minim de liste care rezultă după aplicarea unui număr suficient de unificări astfel încât să nu mai existe două liste vecine care să poată fi unificate.

Pixy locuieşte într-o ţară colorată. Harta ţării poate fi reprezentată sub forma unui dreptunghi împărţit în celule, organizate în M linii şi N coloane. Liniile sunt numerotate de la 1 la M, începând de la linia de sus, iar coloanele sunt numerotate de la 1 la N începând de la coloana din stânga. Fiecare celulă are o anumită culoare. Culorile sunt codificate cu literele A, B, C, D, E, F (există doar 6 culori).

Casa lui Pixy se găseşte în celula de coordinate (1,1), iar prietena lui, Pixela, locuieşte în celula de coordonate (M,N). Pixy doreşte să ajungă la aleasa inimii sale, însă nu poate păşi decât pe celule de aceeaşi culoare. Ştim că Pixy se poate deplasa doar orizontal, sau vertical cu câte o căsuţă la fiecare pas.

Pentru a putea ajunge la Pixela, Pixy va proceda astfel: alege o culoare şi va recolora celula în care se găseşte casa sa cu culoarea aleasă. Astfel va obţine o zonă de celule adiacente având toate aceeaşi culoare. Două celule se consideră adiacente dacă se învecinează orizontal sau vertical. De exemplu, pentru harta din figura 1, dacă alege culoarea având codul D va obţine zona marcată din figura 2, toate celulele din această zonă având culoarea D.

În continuare Pixy va proceda asemănător: alege o nouă culoare, şi recolorează toată zona obţinută la pasul anterior cu noua culoare, astfel zona pe care poate păşi se lărgeşte. De exemplu, dacă în situaţia din figura 2, Pixy alege acum culoarea cu codul C va obţine situaţia din figura 3.

Procedeul continuă până când celula corespunzătoare casei Pixelei face şi ea parte din zona obţinută de Pixy în urma recolorărilor.

Alegerea culorilor de la fiecare pas trebuie făcută cu mare grijă, astfel încât numărul de recolorări să fie minim.

Acum lui Pixy îi mai rămâne sarcina de a găsi un drum cât mai scurt pe care îl va parcurge până la Pixela, păşind doar pe celulele din zona obţinută în urma recolorărilor succesive, adică celulele de pe parcursul drumului vor avea toate aceeaşi culoare.

Se cere să determinaţi:

a) numărul minim de recolorări
b) lungimea drumului minim de la Pixy la Pixela, parcurs pe zona obţinută în urma recolorărilor de la cerinţa a).

Se consideră o propoziţie formată din litere mici ale alfabetului englez şi eventual spaţii. Cuvintele sunt formate numai din litere şi sunt separate între ele prin unul sau mai multe spaţii.

Definim numărul asociat unui cuvânt c1c2...ck ca fiind un număr natural nc, obţinut ca produsul puterilor de forma pi, unde p este poziţia în alfabet a literei ci. Astfel cuvântului badab i se asociază numărul nc=21∙12∙43∙14∙25, adică nc=4096.

Definim gradul unui cuvânt c1c2...ck ca fiind numărul nr modulo k, unde nr este numărul de divizori al lui nc. Gradul cuvântului badab este 3, pentru că nr=13 (cei 13 divizori ai lui 4096 sunt: 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, 256, 512, 1024, 2048 şi 4096), k=5 (cuvântul conţine 5 litere) şi 13 modulo 5=3.

Definim gradul unei propoziţii ca fiind suma gradelor cuvintelor existente în ea.

Să se scrie un program care pentru o propoziţie dată determină gradul ei.

Având la dispoziție n cifre, să se construiască k numere, astfel încât suma lor să fie minimă.