Avem o clasă cu N
elevi inventivi. Pentru fiecare dintre ei se cunoaște un coeficient de atitudine reprezentat printr-un număr natural nenul v
k
. Interacțiunile din cadrul grupului de elevi al clasei produc efecte secundare importante și conducerea școlii a definit o mărime scalară numită indicator de pericol care măsoară influența pe care un elev o are asupra celorlalți elevi din clasă. Indicatorul de pericol asociat elevului k
, 1 ≤ k ≤ N
, se obține calculând cel mai mare divizor comun d
k,j
pentru fiecare pereche (v
k
, v
j
), 1 ≤ j ≤ N
, j ≠ k
și apoi însumând valorile calculate.
Cerința
Să se calculeze, pentru fiecare elev, indicatorul de pericol asociat lui.
Date de intrare
În fișierul text pericol.in
pe prima linie se află numărul natural N
. Pe a doua linie se află N
numere naturale nenule, separate prin câte un spațiu, reprezentând coeficienții de atitudine ai celor N
elevi.
Date de ieșire
În fișierul text pericol.out
se vor scrie, pe prima linie, N
numere naturale, separate prin câte un spațiu, al k
-lea număr natural reprezentând indicatorul de pericol asociat celui de-al k
-lea elev.
Restricții și precizări
1 ≤ N ≤ 200.000
1 ≤ v
k
≤ 10.000.000
,1 ≤ k ≤ N
- Pentru teste în valoare de
14
puncteN ≤ 2000
- Pentru alte teste în valoare de
5
punctev
k
≤ 2000
- Pentru alte teste în valoare de
39
de punctev
k
≤ 2.000.000
Exemplu:
pericol.in
6 2 3 4 5 6 4
pericol.out
8 7 10 5 10 10
Explicație
De exemplu indicatorul de pericol al celui de-al cincilea elev se calculează astfel
(2,6) + (3,6) + (4,6) + (5,6) + (4,6) = 2+3+2+1+2 = 10