Cerința
Fiind dat un şir de numere, denumim secvenţă a acestuia o parte dintre termenii şirului luaţi de pe poziţii consecutive. Denumim platou al acestui şir o secvenţă formată din valori identice. Lungimea unui platou este egală cu numărul de elemente care îl formează.
De exemplu, în şirul de numere 1 1 1 7 7 3 4 4 4 7 7
avem:
- platourile
1 1 1
şi4 4 4
ambele având lungimea3
; - platourile
7 7
(cel care începe în poziţia a patra) şi7 7
(cel care începe pe poziţia a zecea), ambele având lungimea2
; - platoul
3
care are lungimea1
.
În schimb nu avem platoul 7 7 7 7
deoarece cele patru elemente egale cu 7
nu sunt pe poziţii consecutive!
Se dă un şir de n numere. Fiecare dintre aceste numere aparţine intervalului [0,1000000]
. Asupra acestui şir se pot efectua o singură dată următoarele două operaţiuni în această ordine:
- se extrage un platou la alegere;
- se inserează platoul extras la pasul anterior într-o poziţie la alegere din şirul rezultat după extragere.
De exemplu, dacă avem următorul şir inițial: 2 2 5 0 5 8 8 8 4 9 9 9 0 0 2 2 8
extragem platoul 2 2
format din elementele aflate în penultima şi antepenultima poziţie şi obţinem şirul: 2 2 5 0 5 8 8 8 4 9 9 9 0 0 8
În şirul rezultat inserăm platoul 2 2
(pe care l-am extras în pasul anterior) în poziţia a doua şi obţinem şirul: 2 2 2 2 5 0 5 8 8 8 4 9 9 9 0 0 8
Să se scrie un program care pentru un şir dat determină:
- Lungimea maximă a unui platou din şirul dat iniţial precum şi valoarea cea mai mare a elementelor care formează un platou de lungime maximă.
- Lungimea maximă a unui platou care poate să apară în şir în urma efectuării celor două operaţiuni precum şi valoarea cea mai mare a elementelor care ar putea forma un astfel de platou.
Date de intrare
Fișierul de intrare platou.in
conține:
- pe prima linie un număr natural
V
care poate avea valoarea1
sau valoarea2
; - pe a doua linie un număr natual
n
; - pe a treia linie un şir de
n
numere naturale separate prin câte un spaţiu, reprezentând elementele şirului dat. Fiecare dintre aceste numere aparţine intervalului[0,1.000.000]
.
Date de ieșire
Fișierul de ieșire platou.out
va conține:
- dacă
V=1
, atunci pe această linie se vor scrie cele două numere care reprezintă răspunsul la prima cerinţă. - dacă
V=2
, atunci pe această linie se vor scrie cele două numere care reprezintă răspunsul la a doua cerinţă.
Restricții și precizări
1 ≤ n ≤ 1.000.000
- numerele aparțin intervalului
[0,1.000.000]
. - Pentru rezolvarea corectă a primei cerinţe se obţin 20 de puncte, iar pentru rezolvarea corectă a celei de a doua cerinţe se obţin 80 puncte.
Exemplu 1
platou.in
1 16 2 2 5 0 5 8 8 8 4 9 9 9 0 8 2 2
platou.out
3 9
Explicație
V=1
, deci se rezolvă NUMAI prima cerinţă. Lungimea maximă a unui platou din şirul dat este 3
. Sunt două astfel de platouri: 8 8 8
şi 9 9 9
. Valoarea cea mai mare din care este format unul dintre aceste platouri este 9
.
Exemplu 2
platou.in
2 16 2 2 5 0 5 8 8 8 4 9 9 9 0 8 2 2
platou.out
4 8
Explicație
V=2
, deci se rezolvă NUMAI a doua cerinţă. În urma executării celor două operațiuni pot să apară platouri de lungime maximă 4
în două moduri: 2 2 2 2
respectiv 8 8 8 8
.
Valoarea cea mai mare din care este format unul dintre aceste platouri este 8
.