Se consideră un şir A=(A
1
, A
2
, ..., A
N
)
, format din N
numere naturale nenule. Două numere se consideră vecine dacă se află pe poziţii alăturate (A
i
are ca vecini pe A
i-1
şi A
i+1
, pentru orice 1<i<N
, A
1
are ca vecin doar pe A
2
, iar A
N
are ca vecin doar pe A
N-1
).
Dacă două elemente vecine A
i
, A
i+1
(1≤i<N
) au cel puţin o cifră comună, ele se pot unifica. Procedeul de unificare constă în eliminarea din numerele A
i
şi A
i+1
a tuturor cifrelor comune şi adăugarea prin alipirea numărului obţinut din A
i+1
la numărul obţinut din A
i
, formându-se astfel un nou număr. Numărul A
i
va fi înlocuit cu noul număr, iar numărul A
i+1
va fi eliminat din şir.
De exemplu, numerele A
i
=23814
şi A
i+1
=40273
au cifrele 2
, 3
, 4
comune, după unificare obţinem A
i
=817
, iar A
i+1
este eliminat; observaţi că dacă după eliminarea cifrelor comune, numerele încep cu zerouri nesemnificative, acestea vor fi eliminate, apoi se realizează alipirea.
Dacă în urma eliminării cifrelor comune, unul dintre numere nu mai are cifre, atunci numărul rezultat va avea cifrele rămase în celălalt. Dacă în urma eliminării cifrelor comune atât A
i
cât şi A
i+1
nu mai au cifre, atunci ambele numere vor fi eliminate din şir, fără a fi înlocuite cu o altă valoare.
Ordinea în care se fac unificările în şir este importantă: la fiecare pas se alege prima pereche de elemente vecine A
i
A
i+1
care poate fi unificată, considerând şirul parcurs de la stânga la dreapta. (De exemplu, considerând A
i
=123
, A
i+1
=234
, A
i+2
=235
, se unifică A
i
cu A
i+1
=> A
i
=14
, iar unificarea cu următorul număr nu mai este posibilă).
Cerinţă
Cunoscându-se şirul celor N
numere naturale, să se determine:
a) cifra care apare cel mai frecvent în scrierea tuturor celor N
numere; dacă există mai multe cifre cu aceeaşi frecvenţă de apariţie maximă, se va reţine cea mai mică cifră.
b) şirul obţinut prin efectuarea unui număr maxim de unificări, după regulile descrise în enunţ.
Date de intrare
Fișierul de intrare unific.in
conține pe prima linie o valoare naturală N
, iar pe următoarele N
linii, în ordine, cele N
numere naturale din şirul A
, câte un număr pe o linie.
Date de ieșire
Fișierul de ieșire unific.out
va conține pe prima linie un număr natural c reprezentând cifra care apare cel mai frecvent în scrierea celor N
numere naturale. Pe cea de a doua linie un număr natural Nr
reprezentând numărul de numere naturale rămase în şir după efectuarea unui număr maxim de unificări. Pe cea de a treia linie se vor scrie cele Nr
numere naturale rămase, în ordinea din şir, separate prin câte un spaţiu.
Dacă în urma procedeului de unificare, toate numerele vor fi eliminate, fişierul de ieşire va conţine o singură linie, pe care se va scrie cifra care apare cel mai frecvent în scrierea celor N
numere naturale.
Restricții și precizări
1 ≤ N ≤ 100 000
- Numerele din şirul iniţial, precum şi numerele obţinute în urma unificărilor, nu vor depăşi
10
18
- Pentru datele de test şirul obţinut în urma unificărilor este nevid.
- Pentru 30% dintre teste
N ≤ 1000
- Pentru 70% dintre teste numere naturale din şir au cifrele nenule.
- Pentru determinarea corectă a primei cerinţe se acordă 10% din punctajul pe test. Punctajul integral se acordă pe ambele cerinţe rezolvate corect.
Exemplu:
unific.in
10 6 47 67 40 123 231 1238 331 2035 50007
unific.out
3 2 0 837
Explicație
Cifra care apare cel mai frecvent este 3
(de 6
ori).
Se unifică: 47
cu 67 => 46
. Şirul rămas: 6 46 40 123 231 1238 331 2035 50007
Se unifică: 6
cu 46 => 4
. Şirul rămas: 4 40 123 231 1238 331 2035 50007
Se unifică: 4
cu 40 => 0
. Şirul rămas: 0 123 231 1238 331 2035 50007
Se unifică: 123
cu 231
, ambele numere rămân fără cifre, deci vor fi ambele eliminate. Şirul rămas: 0 1238 331 2035 50007
Se unifică: 1238
cu 331 => 28
. Şirul rămas: 0 28 2035 50007
Se unifică: 28
cu 2035 => 835
. Şirul rămas: 0 835 50007
Se unifică: 835
cu 50007 => 837
. Şirul rămas: 0 837