Lista de probleme 3

Se dă un cod de segmentare și numerotare și se cere să se afle:
1. numărul de subdiviziuni pe care acesta le generează;
2. dimensiunile unui dreptunghi de arie minimă pentru care acest cod este valid;
3. numărul de codificări distincte modulo 1.000.000.007, echivalente cu codul citit (în acest număr va fi inclus și codul inițial);
4. primul cod în ordine lexicografică echivalent cu cel dat.

O matrice pătratică de dimensiuni N * N cu N par și elemente din mulțimea {0,1} se numește tablă de șah dacă oricare două celule vecine pe o linie sau pe o coloană au valori diferite (cu alte cuvinte, dacă nu există două valori egale alăturate).

De ziua ei, Victor i-a cumpărat Elisabetei o astfel de matrice A, care nu este neapărat tablă de șah. Aflând despre pasiunea ei, acesta vrea acum să transforme matricea A într-o tablă de șah. Timpul fiind limitat, el poate efectua doar următoarele tipuri de operații asupra matricei:
1. Interschimbă liniile i și j din A (celelalte linii rămân neschimbate, iar valorile din interiorul liniilor i și j rămân neschimbate și își păstrează ordinea). Operația are sens pentru 1 ≤ i, j ≤ N.
2. Interschimbă coloanele i și j din A (celelalte coloane rămân neschimbate, iar valorile din interiorul coloanelor i și j rămân neschimbate și își păstrează ordinea). Operația are sens pentru 1 ≤ i, j ≤ N.

Dorind s-o impresioneze pe Elisabeta, Victor apelează la voi, programatori renumiți, să-l ajutați în a transforma matricea A într-o tablă de șah. Pentru aceasta, Victor are nevoie de următoarele informații:
1. Poate fi transformată matricea A în tablă de șah?
2. Care este numărul minim de operații necesare pentru a duce la îndeplinire acest scop?
3. Care ar fi o succesiune de operații care transformă matricea A într-o tablă de șah?

Dezamăgiți de lipsa fotbalului din ultima perioadă, Ștefan și Georgian și-au deschis (în secret) o afacere cu boabe de cafea, comercializând K tipuri diferite de cafea. Astfel, timp de N zile ei produc cafea, urmând să formeze din boabele obținute în zile consecutive pachete ce conțin toate tipurile de cafea. Concret, cei doi știu pentru fiecare zi ce tipuri de cafea produc în acea zi (posibil niciun tip, caz în care afacerea ia o pauză), după care ei împart zilele în secvențe continue astfel încât, pentru fiecare tip de cafea, fiecare secvență de zile să conțină cel puțin o zi în care să fie produs acel tip de cafea.
Înainte de a se apuca de împachetat boabele, Ștefan și Georgian își pun două întrebări:
1. Care este numărul maxim de pachete ce pot fi formate?
2. Care este numărul de moduri de a împărți zilele astfel încât să se formeze număr maxim de pachete valide (ce conțin toate tipurile de cafea)?