Gigel este curios să afle în ce zonă a țării au trăit cei mai mulți dintre strămoșii săi. El reușește să adune informații despre structura genetică a persoanelor din diferite părți ale țării și speră că, prin compararea cu propria structură genetică, să identifice o zonă pătratică în care au trăit cei mai mulți dintre strămoșii săi.

Structura genetică a unei persoane este reprezentată sub forma unei secvențe cu cel mult 20 de caractere (litere mici ale alfabetului englez). O persoană poate fi considerată strămoș a lui Gigel dacă gradul de similaritate dintre secvența corespunzătoare persoanei respective și cea a lui Gigel este mai mare strict decât un număr K, cunoscut.

Gradul de similaritate dintre două secvențe este reprezentat de numărul de caractere comune celor două secvențe. De exemplu pentru secvențele abcdabd și acbdaad gradul de similaritate este 6 (2 caractere a, 2 caractere d, 1 caracter b, 1 caracter c).

Gigel reprezintă harta țării sub forma unui tablou bidimensional cu N linii și M coloane în care fiecare element reprezintă structura genetică a unei persoane din zona respectivă.

Cunoscând N , M , K , structura genetică pentru Gigel și reprezentarea hărții identificată de acesta, să se determine:

1) poziția pe hartă și structura genetică pentru persoana, sau persoanele, pentru care gradul de similaritate cu structura genetică a lui Gigel este maxim;
2) o zonă pătratică, de dimensiune maximă în care toate persoanele ar putea fi strămoși ai lui Gigel.