Lista de probleme 6

Ben are un teren pe care se află o pădure cu arbori seculari. Acolo vrea să-şi construiască o cabană, însă el fiind ecologist nu vrea să taie niciun arbore, ci vrea să găsească cea mai mare suprafaţă dreptunghiulară fără arbori. El caută o suprafaţă dreptunghiulară străjuită doar în colţuri de arbori şi cu laturile paralele cu axele de coordonate. Ben cunoaşte coordonatele tuturor arborilor din pădure şi vă roagă să-l ajutaţi să găsească aria dreptunghiului cu suprafaţă maximă care are arbori doar în cele patru colțuri.

Cunoscând numărul arborilor din pădure şi coordonatele acestora, se cere să se determine aria dreptunghiului de suprafaţă maximă cu copaci doar în cele 4 colţuri, unde Ben intenţionează să-şi construiască cabana.

Un proprietar vinde un teren de formă dreptunghiulară împărțit în MxN parcele de formă pătrată cu lungimea laturii de o unitate. Fiecare parcelă costă V lei. Vlad s-a interesat și a aflat pentru fiecare din parcelele terenului care este valoarea de revânzare. El constată că unele parcele i-ar putea aduce profit, iar altele i-ar aduce pierdere. Fiind isteț, negociază cu proprietarul să cumpere atâtea parcele de teren câte pot fi împrejmuite cu un singur gard de lungime egală cu 2M+2N unități. Terenul are pe fiecare din cele patru laturi acces la drumul exterior, pe o porțiune de lungime egală cu o unitate. Vlad negociază astfel încât terenul achiziționat să conțină și cele patru parcele de acces la exterior.

Cunoscând M și N – dimensiunile terenului, V – prețul de cumpărare al fiecărei parcele, x_nord, x_sud, y_vest și y_est – pozițiile parcelelor cu acces la drumul exterior și A[i][j], 1≤i≤M și 1≤j≤N – valorile de revânzare pentru fiecare parcelă, să se determine:

a) Profitul P_arie_minimă pe care-l poate obține Vlad după cumpărarea și apoi revânzarea suprafeței de teren de arie minimă, împrejmuită conform condițiilor negociate.
b) Profitul maxim P_max pe care-l poate obține Vlad după cumpărarea și apoi revânzarea unei suprafețe de teren împrejmuită conform condițiilor negociate.

Definim o modificare procentuală de preț ca fiind o pereche (c p) formată dintr-un caracter din {‘+‘,‘-‘} și un număr natural p. Dacă c = ‘+‘ atunci are loc o scumpire iar dacă c = ‘-‘ atunci are loc o ieftinire a unui preț, iar numărul p reprezintă procentul de modificare a prețului.

Exemple de modificări procentuale de preț: (+ 35) – reprezintă scumpirea unui preț cu 35%; (– 50) – reprezintă ieftinirea unui preț cu 50%.

Unui preț inițial i se poate aplica o succesiune de n modificări procentuale de preț obținându-se un preț final. Numim ciclu de preț de lungime n o succesiune de n modificări procentuale de preț, cu proprietatea că prețul final este egal cu prețul inițial.

Să se scrie un program care citește un număr natural n și determină numărul de cicluri de preț de lungime n distincte ce conțin cel puțin o dată o modificare procentuală cunoscută (C P).

Ne aflăm în secția de vopsitorie a uzinei Toyota Motor unde inginerii japonezi prezintă ultimul tip de robot industrial de vopsire. În dorința de a evidenția calitatea și viteza de execuție a roboților, inginerii folosesc pentru demonstrație o tablă de dimensiunea n×n, împărțită în pătrate cu latura egală cu 1, reprezentată sub forma unui tablou bidimensional cu n linii şi n coloane.

Un robot utilizat pentru vopsire are două brațe telescopice care se deplasează de-a lungul unei axe. Fiecare braț poate vopsi într-o unitate de timp un singur pătrat. La momentul de timp t=0 robotul primește comanda de a se poziționa într-un pătrat specificat prin coordonatele (x,y).

În funcție de traiectoria de deplasare roboții folosiți sunt de două tipuri. La momentul de timp t robotul de tip 1 vopsește pătratele aflate la coordonatele: (x-t,y+t) și (x+t,y-t), iar robotul de tip 2 vopsește pătratele aflate la coordonatele: (x+t,y+t) și (x-t,y-t). Pentru vopsirea unui pătrat se consumă 1 litru de vopsea.

Pe tablă sunt așezați m roboți.

Cunoscând pentru cei m roboți coordonatele inițiale (x[i],y[i]), i=1,…,m, se cere să se determine:

a) Cantitatea totală de vopsea care a fost folosită de roboți după t unități de timp
b) Numărul minim de unități de timp necesare formării primului dreptunghi cu arie nenulă. Un dreptunghi corect format este rezultatul intersecției a două traiectorii paralele a doi roboți de tip 1 cu două traiectorii paralele a doi roboți de tip 2, iar colțurile dreptunghiului sunt 4 pătrate care au fost vopsite de doi roboți de tipuri diferite.

Se consideră trei numere naturale nenule n, k și w.

Să se scrie un program care determină numărul m al mulțimilor de forma {x[1], x[2],… , x[k]} având ca elemente numere naturale nenule, ce satisfac simultan condițiile:

• 1 ≤ x[1] < x[2] < ... < x[k] ≤ n
• x[i+1] - x[i] ≥ w, 1 ≤ i ≤ k - 1

Se consideră alfabetul englez compus din literele mici, de la a la z.
Se numeşte cuvânt un şir finit, eventual vid, de litere din acest alfabet.
Se numeşte expresie şablon un şir de caractere din alfabet în care pot apărea și caracterele ? şi *.

Un cuvânt se potrivește cu o expresie șablon dacă se poate obține din aceasta astfel:

• caracterul ? se înlocuiește cu o singură literă din alfabet;
• caracterul * se înlocuiește cu un cuvânt oarecare, eventual vid;
• din expresia șablon se poate elimina sau nu, înainte de a efectua înlocuirea caracterelor ? și *, un singur caracter de tip literă.

Considerându-se o expresie șablon și un șir de cuvinte, să se determine, pentru fiecare cuvânt în parte, dacă se potrivește sau nu cu expresia şablon dată.